Prevenirea bolilor cardiovasculare
Justificarea campaniilor:
- 31% din decesele globale sunt cauzate de BCV.Peste 23 milioane decese/an prin BCV sunt estimate la nivel global pana in 2030.
- Tarile cu venituri mici si medii inregistreaza cele mai numeroase decese prin BCV.
- BCV pot fi prevenite prin combaterea factorilor comportamentali de risc.
- Minus 25% pana in 2025 este tinta Organizatiei Mondiale a Sanatatii privind decesele premature (sub 65 ani) prin BNT, incluzand BCV.
- Bolile cardiace si atacul vascular cerebral sunt responsabile de o treime dintre toate decesele in randul femeilor, la nivel global.
PRINCIPALII FACTORI DE RISC BCV:
- Hipertensiune Arteriala (HTA);
- Colesterol total marit;
- Obezitate;
- Activitate fizica insuficienta;
- Consum redus de fructe si legume;
- Fumat;
- Consum de alcool (alcool pur/an).
Recomandari de preventie primara:
- Reducerea grasimii in dieta, mentinerea unei greutati corporale normale prin alimentatie sanatoasa precum si consumul de cel putin 5 portii de fructe si legume/zi.
- Scaderea consumului de zahar.
- Activitati fizice in fiecare zi.
- Abandonarea fumatului.
- Reducerea consumului de alcool.
- Limitarea expunerii la stres.
Federatia Mondiala a Inimii propune patru pasi pe care fiecare familie ii poate asuma.
- Eliminarea fumatului din camin. Este recunoscut ca renuntarea la fumat in propria locuinta imbunatateste semnificativ sanatatea intregii familii. Introducerea unei reguli de tipul "pentru fiecare tigara fumata, cel interesat va indeplini o activitate casnica suplimentara", ar putea stimula excluderea fumatului din locuinta.
- Alimentatie sanatoasa. Consumul a cel putin 5 portii de fructe/legume si limitarea aportului total de sare la cel mult o lingurita zilnic sunt regulile de baza.Ziua trebuie inceputa cu consumul unui fruct. Pranzul ar trebui pregatit la domiciliu pentru a asigura optiunile cele mai sanatoase la locul de munca sau scoala. Fiecare masa de seara trebuie sa contina cel putin doua sau trei portii de legume.
- Activitate fizica recreativa.Timpul petrecut in fata televizorului trebuie limitat la cel mult doua ore pe zi. Fiecare familie ar trebui sa prevada activitati saptamanale in aer liber precum excursii cu bicicleta, drumetii sau pur si simplu activitati gospodaresti in jurul casei (de ex. in gradina). Masina ar trebui inlocuita cu bicicleta sau cu mersul pe jos.
- Cunoasterea parametrilor cardiovasculari in scop preventiv. Cu ocazia campaniilor de preventie, un cadru medical va poate masura tensiunea arteriala, colesterolul si nivelul de glucoza in sange, impreuna cu circumferinta soldului si indicele de masa corporala (IMC); impreuna cu genul, varsta si statutul de (ne)fumator, aceste date pot preciza riscul BCV. Odata cunoscut acest risc, se poate dezvolta un plan de actiune individual pentru mentinerea sau imbunatatirea sanatatii cardiovasculare. Acest plan ar trebui sa fie afisat ca un memento in fiecare camin.
Adoptarea celor patru masuri de mai sus, poate contribui simtitor la diminuarea factorilor de risc BCV. Totusi, in paralel, este importanta informarea in privinta masurilor de luat in cazul unui atac de cord sau accident vascular cerebral.
Activitatea fizica regulata reprezinta cea mai buna "investitie" pentru o inima sanatoasa, contribuind la reducerea riscului de aparitie a afectiunilor cardiovasculare, scazand greutatea, imbunatatind valorile tensiunii arteriale, ale colesterolului si ale glicemiei, reducand stresul si crescand buna dispozitie. Pentru cele mai bune rezultate se recomanda saptamanal minim 200 minute de efort de intensitate moderata sau 100 minute de efort de intensitate mare. Cu cat sunteti mai activ cu atat cresc si efectele benefice.
Aveti grija si de membrii familiei dumneavoastra, inlocuind timpul petrecut in fata ecranului TV sau al calculatorului cu o activitate fizica practicata impreuna: jucati un sport de echipa, tenis, badminton, alergati in parc, inotati sau mergeti cu rolele sau cu bicicleta. Daca pentru un adult sunt necesare minim 30 minute de activitate fizica in fiecare zi, este recomandat ca tinerii si copiii sa dubleze acest timp. Astfel, vor trai mai sanatos reducandu-si riscul de obezitate, diabet zaharat, hipertensiune arteriala, dislipidemie, depresie si afectiuni cardiovasculare in viitor.
Atunci cand efortul este de intensitate moderata, cresterea frecventei cardiace si a amplitudinii respiratiilor nu este atat de mare incat puteti vorbi in timp ce faceti efort. Daca respiratia devine suficient de rapida si ampla astfel incat nu va mai permite sa vorbiti, atunci efortul este considerat de intensitate mare. Efortul de intensitate mare consuma mult mai multe calorii pe unitatea de timp.
Daca apare durere in piept, sufocare sau ameteala atunci cand faceti miscare, este recomandat sa va adresati medicului pentru a stabili un plan comun de miscare in conditii de deplina siguranta. Evitati activitatea in medii poluate sau atunci cand temperaturile sunt extreme.
In ceea ce priveste bolile cardiovasculare, activitatea fizica:
- Scade riscul aparitiei bolii coronariene (angina pectorala, infarct miocardic, leziuni coronariene corectabile prin dilatare sau by-pass aortocoronarian);
- Scade riscul de deces prin boala coronariana;
- Scade riscul aparitiei unui accident vascular cerebral;
- Scade riscul unui al 2-lea stop cardiac;
- Scade riscul dezvoltarii hipertensiunii arteriale, iar la hipertensivi scade tensiunea arteriala cu 7,5/5,8 mmHg (sistolica/diastolica);
- Scade colesterolul total si trigliceridele si creste colesterolul "bun"(HDL-colesterolul);
- Scade riscul aparitiei diabetului zaharat tip 2; la cei cu diabet scade necesarul de insulina;
- Asigura controlul greutatii prin consum caloric; scade obezitatea abdominala;
- Usureaza renuntarea la fumat;
- Referitor la alte boli, activitatea fizica: scade riscul aparitiei cancerului de colon sau de san si a osteoporozei, depresia si anxietatea.