"Prin colectarea selectiva a deseurilor pastrati sanatatea mediului"

Notiuni de igiena mediului

Colectarea selectiva a deseurilor

Gropile de gunoi din jurul marilor orase devin din ce in ce mai problematice. Deseurile nu mai au loc, iar autoritatile nu stiu ce sa faca cu ele. Desi o mare parte din ele pot fi reciclate salvand astfel nenumarate resurse naturale, ele ajung de cele mai multe ori la groapa de gunoi sau, mult mai rau, in ape sau in paduri unde distrug echilibrul ecosistemului. Cele mai multe dintre gunoaie provin din locuinte: hartie, pet-uri, pungi de plastic, sticle, aparate electrocasnice, ulei alimentar uzat si chiar resturi de alimente, toate pot fi reciclate, iar materialele rezultate repuse in uz. Se pot salva in acest mod nenumarati copaci, paduri intregi, mari cantitati de apa si de energie electrica, putem evita contaminarea apelor si a padurilor, dar si pagubele care se pot produce in propria locuinta.Dintr-o locuinta, pe parcursul unui an pot fi colectate si reciclate zeci de kilograme de hartie care pot imbunatati cu mult calitatea vietii daca tinem cont de faptul ca un singur kilogram de hartie reciclata ajuta la evitarea emiterii a peste 900 de grame de CO2 si metan.
Efecte ale deseurilor toxice:
Deseurile pot polua solul, aerul, apa de suprafata sau panza freatica. Poluarea solului poate afecta oamenii, plantele si animalele. Noroiul din canalizarile municipale poate contine elemente toxice daca deseurile industriale au fost amestecate cu cele domestice. Daca noroiul este folosit ca ingrasamant, aceste elemente ar putea contamina campurile cultivate. Substantele toxice pot fi absorbite de plante, ajungand la animalele care au pascut acolo si chiar la oameni.
Aerul poate fi contaminat de emisiile directe de deseuri toxice. Evaporarea de solventi toxici din vopsele si din agentii de curatare este o problema comuna.
Poluarea raurilor si lacurilor, daca este suficient de toxica, poate distruge fauna si flora instantaneu, sau de-a lungul timpului.
Chiar si poluarea care nu este toxica poate omori. Fosfatii si nitratii, de obicei inofensivi, pot fertiliza algele care cresc in lacuri si rauri. Cand algele cresc, in prezenta luminii solare, produc oxigen. Insa daca algele cresc prea mult sau prea rapid, consuma mari cantitati de oxigen atunci cand soarele nu straluceste si cand au inceput sa decada. In final, lipsa oxigenului va sufoca alte forme de viata, unele creaturi putand fi otravite de toxinele continute de alge. Acest proces de supracrestere a numarului de alge, numit eutrificatie, poate omori viata din lacuri si rauri. In unele cazuri, anumite alge pot otravi apa potabila.
Poluantii subterani pot fi carati de cursurile de apa subterane. Aceste deseuri formeaza coloane lungi de contaminanti, care pot ajunge la suprafata daca apa iese printr-un izvor sau fantana. Foarte periculosi sunt solventii care se pot scurge din rezervoarele subterane. De asemenea, in aceste coloane de deseuri se pot intalni si ioni toxici de metal.
Beneficiile reciclarii gunoaielor:

  1. Hartia: Milioane de tone de hartie sunt folosite anual pentru diferite activitati. Fabricarea hartiei prezinta doua inconveniente: ea este produsa din materie lemnoasa, ce se obtine prin taierea copacilor, iar pentru fabricarea ei se foloseste o mare cantitate de energie. Reciclarea hartiei foloseste doar jumatate din cantitatea de energie folosita initial la obtinerea ei.
  2. Plasticul: In lume exista peste 50 de tipuri de materiale plastice ce sunt fabricate din materii prime epuizabile, cum ar fi petrolul, carbunele si gazul natural. Au o gama foarte larga de folosinta, peste o treime fiind utilizate ca ambalaje, si reprezentand 20% din cantitatea de deseuri menajere. Principala problema a materialelor plastice este ca ele nu sunt biodegradabile, rezistand in mediu perioade foarte lungi de timp (o sticla ingropata acum poate fi descoperita de urmasii nostri in exact aceeasi stare si peste 10.000 de ani).
  3. ticla: Sticla este fabricata in mare parte din nisip si necesita o cantitate enorma de energie. Mult mai putina energie este folosita pentru reciclarea ei.Reutilizarea sticlelor si borcanelor determina un efect pozitiv asupra mediului si economiei. Fabricarea sticlei din materiale reciclate (cioburi) economiseste o treime din energia folosita la inceput.
  4. Metalele: Multe bunuri si ambaje sunt fabricate din metale - tabla, otel si in special aluminiu. Metalele se obtin prin prelucrarea minereurilor, ceea ce determina o mare poluare prin cantitatea de energie utilizata, si prin emanatiile si deseurile industriale ce rezulta din aceste procese. Reciclarea aluminiului salveaza 95% din energia necesara producerii lui.
  5. Materiale textile: Hainele vechi si alte materiale textile pot fi refolosite in mai multe feluri. Ele pot constitui ajutoare pentru saraci sau pot fi stranse si utilizate pentru crearea unor noi haine, paturi, lavete sau prelate.
  6. Deseurile organice: Resturile organice pot fi refolosite prin producerea de composturi sau ingrasaminte naturale. Frunzele uscate mucegaite, in loc de a fi arse, pot fi folosite la acoperirea solurilor agricole, impiedicand aparitia buruienilor.
  7. Petrolul: Un litru de petrol scurs in apa se poate intinde pe o suprafata dubla decat cea a unui teren de fotbal, provocand numeroase daune. Anual, aproximativ 1,25 milioane de tone de deseuri petroliere se scurg in mari si oceane. De multe ori aceasta cantitate patrunde in pamant, bazine riviere si sisteme de canalizare. Nu se poate vorbi de reciclare a petrolului, dar exista tehnologii de reciclare a uleiurilor uzate.

Unde reciclam?
Pubela galbena:
Se foloseste pentru de pozitarea deseurilor reciclabile, ambalajele fiind golite complet de continut. In acest recipient se poate depozita:
  • HARTIE SI CARTON. Ambalajele din carton: cutii, ambalaje alimentare, maculatura (caiete, carti, ziare, reviste);
  • METAL. doze de aluminiu, tuburi de alimente, foaie de aluminiu, tetrapack (cutii de lapte, de tomate, sucuri;
  • PLASTIC.PET (suc, apa, bere) folie de plastic, pungi si ambalaje din plastic, flacoane (sampon, detergent);

Este important ca recipientele sa nu contina resturi alimentare.Pentru a folosi la maximum capacitatea pubelei, pliati, turtiti sau striviti ambalajele. Lasati ambalajele voluminoase pliate langa pubela. Aceste pubele nu se vor folosi pentru ambalaje din sticla.
Clopotul verde pentru sticla:
In fiecare localitate sunt amplasate recipiente de forma unor clopote, de culoare verde. aici se pot depozita ambalaje din sticla precum cele de bauturi racoritoare, bauturi alcoolice si borcane.
Este interzis sa se depoziteze, in aceste recipiente:
  • Becuri si tuburi de neon;
  • Parbrize sau oglinzi;
  • sticla de geam.

Asigura-te ca recipientele tale din sticla vor fi cu adevarat reciclate si nu le incredinta altor persoane.
Pubela neagra pentru deseuri reziduale:
Aceasta pubela se va folosi pentru depozitarea oricarui tip de deseu care nu se depoziteaza in pubela galbena si in clopotul de sticla.
Nu se depoziteaza in aceste pubele:
  • Deseurile reciclabile (hartie, carton, metal, plastic si sticla);
  • Deseuri voluninoase precum: mochete, covoare, piese de mobilier, plapumi, saltele (se vor colecta in campanii separate care se vor anunta in prealabil);
  • Deseuri periculoase precum baterii uzate, lacuri si vopsele, medicamente expirate, polistiren, solventi, uleiuri uzate. Acestea se vor colecta in campanii separate care se vor anunta in prealabil.
  • Deseuri electrice, electronice si electrocasnice precum becuri, neoane, roboti de bucatarie, aparate de uscat parul, masini de spalat etc.
  • Deseuri rezultate din constructii si demolari.

pagina web realizata de Promovarea Sanatatii Timis
Sursa informatiilor: RETIM - Ghidul colectarii selective a deseurilor