Campanie de prevenire a efectelor climatice asupra sanatatii

Informare:
"Schimbarile climatice reprezinta cea mai mare amenintare asupra mediului inconjurator cu care se confrunta omenirea. impreuna, producerea de energie electrica si termica si sectorul transportului sunt responsabile de peste 80% din gazele cu efect de sera emise pe continentul nostru. Cantitativ, Europa este depasita doar de China si Statele Unite in privinta emisiilor. Societatea noastra ar trebui sa militeaze pentru instituirea unui model energetic durabil - o revolutie energetica in masura sa reduca emisiile de CO2 pentru a preveni efectele schimbarilor climatice. Pentru aceasta este necesara o tranzitie cat mai accelerata dinspre sursele poluatoare de energie - cele bazate pe combustibili fosili - catre cele curate si durabile, provenite din surse regenerabile."
Concret, campania de combatere a schimbarilor climatice se dezvolta in urmatoarele directii:

  1. Sustinerea energiei din surse regenerabile;
    Conform unui studiu Greenpeace, pana in 2050 Romania isi va putea acoperi 84% din necesarul energetic din surse regenerabile, cu tehnologia existenta in prezent. Vorbim despre energie eoliana, fotovoltaica, geotermala si din biomasa. Generarea distribuita (DG - Distributed Generation) si Sursele de Energie Regenerabile (RES - Renewable Energy Sources) sunt considerate a avea un rol important in cresterea securitatii energetice prin reducerea dependentei de combustibilii fosili importati si in reducerea gazelor cu efect de sera.Viabilitatea DG si RES depinde, in mare masura, de deciziile politice ale EU si nationale. Un curs politic stabil privind masurile stimulative este necesar pentru a incuraja investitiile in capacitati de generare distribuita din sursele de energie regenerabile.
  2. Oprirea dezvoltarii de noi termocentrale poluante si a extinderii carierelor existente:
    Termocentralele bazate pe arderea carbunelui sunt responsabile de o treime din emisiile de dioxid de carbon la nivel global. Impactul pe care acestea le au asupra sanatatii umane si a mediului inconjurator arata ca nu pot reprezenta o solutie pentru asigurarea necesarului energetic al planetei.
  3. Energia nucleara nu este o optiune viabila pentru viitor:
    De-a lungul timpului au existat numeroase probleme tehnice la nivelul centralelor nucleare. Cel mai recent accident nuclear sever, cel de la Fukushima, este inca un exemplu ca omenirea nu poate gestiona riscurile pe care le presupune aceasta tehnologie. Niciunul dintre cele peste 400 de reactoare nucleare din lume nu este imun la erori umane, dezastre naturale sau alte incidente serioase care ar putea provoca un accident. Milioane de oameni care traiesc in apropierea reactoarelor nucleare sunt supusi riscului. Solutii durabile pentru depozitarea deseurilor nucleare nu exista, iar inflexibilitatea energiei nucleare nu reprezinta o solutie pentru un mix energetic de viitor.

Scenarii privind schimbarile climatice viitoare:
Schimbarile in regimul climatic din Romania se incadreaza in contextul global, tinand seama de conditiile regionale: cresterea temperaturii va fi mai pronuntata in timpul verii, in timp ce, in nord-vestul Europei cresterea cea mai pronuntata se asteapta in timpul iernii. Dupa estimarile prezentate, in Romania se asteapta o crestere a temperaturii medii anuale fata de perioada 1980-1990 similare intregii Europe, existand diferente mici intre rezultatele modelelor in ceea ce priveste primele decenii ale secolului XXI si mai mari in ceea ce priveste sfarsitul secolului:
  • intre 0,5 gr. C si 1,5 gr.C pentru perioada 2020-2029;
  • intre 2,0 gr.C si 5,0 gr.C pentru 2090-2099, in functie de scenariu (ex. intre 2,0 gr.C si 2,5 gr.C in cazul scenariului care prevede cea mai scazuta crestere a temperaturii medii globale si intre 4.0 gr.C si 5.0 gr.C in cazul scenariului cu cea mai pronuntata crestere a temperaturii).

Din punct de vedere pluviometric, peste 90% din modelele climatice prognozeaza pentru perioada 2090-2099 secete pronuntate in timpul verii in zona Romaniei, in special in sud si sud-est (cu abateri negative fata de perioada 1980-1990 mai mari de 20%). In ceea ce priveste precipitatiile din timpul iernii, abaterile sunt mai mici si incertitudinea este mai mare.
Schimbarile climatice, manifestate prin valuri de caldura, zile friguroase, fenomene meteorologice extreme, etc. au efecte negative asupra sanatatii. In plus, bolile transmise prin apa si alimente, ar putea fi afectate de efectele schimbarilor climatice. Aceste efecte pot fi amplificate de alti factori de stres, (expunerea la ozon si particule fine determinate de valurile de caldura).Expunerea pe termen lung la particulele fine din aerul ambient agraveaza o serie de afectiuni, cum ar fi bronhopneumopatia cronica obstructiva, care creste sensibilitatea la alti factori de stres de origine climatica. In vederea prevenirii aparitiei efectelor negative asupra sanatatii cauzate de evenimentele meteorologice extreme, este nevoie atat de elaborarea unor ghiduri continand masurile pe care trebuie sa le adopte autoritatile locale (in colaborare cu alte institutii), cat si de modalitatile de organizare a acestora, in regim de urgenta, pentru a preintampina si/sau diminua, in timp util, efectele fenomenelor meteorologice extreme asupra populatiei. Avand in vedere temperaturile extreme ce au afectat Romania in vara anului 2007, a fost elaborat Ordinul comun al Ministrului Internelor si Reformei Administrative, Ministrului Sanatatii Publice, Ministrului Muncii, Familiei si Egalitatii de Sanse si al Ministrului Mediului si Dezvoltarii Durabile privind aprobarea Planului de masuri vizand realizarea actiunilor de cooperare intre prefecti si primari, in calitatea acestora de presedinti ai comitetelor judetene pentru situatii de urgenta, respectiv ai comitetelor locale pentru situatii de urgenta, si autoritatile de sanatate publica, pentru atenuarea efectelor temperaturilor ridicate asupra populatiei.
Amenintari:
Schimbarile climatice afecteaza in mod direct Romania si duc la aparitia valurilor de caldura intensa sau a fenomenelor meteorologice extreme (inundatii datorate ploilor abundente, intensificari de vant). Acestea vor avea ca efect cresterea pe termen scurt a numarului de decese sau acutizarea unor afectiuni cronice (in special cele cardiovasculare si respiratorii) sau aparitia unor afectiuni induse de vectori (malaria) si epidemiile hidrice. Segmentele mai putin instarite ale societatii precum si cele biologic mai fragile (copiii si persoanele in varsta) vor fi mai vulnerabile la aceste efecte. Prin urmare, este necesar sa se acorde o atentie deosebita aspectelor sociale ale adaptarii, inclusiv riscurilor legate de ocuparea locurilor de munca si efectele asupra conditiilor de trai si de locuit.
Verile foarte calde care au afectat Romania in ultimii ani au adus in atentie problema impactului stresului termic asupra populatiei afectate. Valurile de canicula din 2007 din Romania au permis autoritatilor sa inteleaga cum este afectata starea de sanatate a populatiei si cum trebuie intervenit in aceste conditii.
Autoritatile romane au primit sprijin din partea autoritatilor franceze in luarea de masuri adecvate, la nivel national, in perioadele in care Romania a traversat doua valuri de canicula in vara anului 2007. Zonele cele mai afectate de valurile de caldura sunt mai ales cele urbane, in care zonele verzi s-au diminuat, iar constructiile urbane din beton si asfaltul strazilor duc la absorbtia intensa a radiatiei solare, pe care o acumuleaza si o elibereaza noaptea. In acelasi timp, si transportul urban contribuie la aceste efecte, in conditiile in care numarul de autoturisme a crescut anual, semnificativ, in Romania.
  • Inundatiile au efecte serioase asupra sanatatii psihice si fizice a populatiei;
  • In general, populatia saraca este mai vulnerabila, iar batranii sunt mai vulnerabili la canicula si copiii la bolile diareice;
  • "Valurile de caldura" genereaza probleme respiratorii, mortalitate si morbiditate provocate de stresul termic;
  • Verile mai fierbinti (si iernile mai blanzi) influenteaza dezvoltarea agentilor patogeni, bacteriilor si cresterea numarului de boli infectioase (chiar aparitia de epidemii);
  • Verile mai lungi conduc la cresterea expunerii la radiatii UV, cu efecte directe asupra sanatatii pielii (cancer de piele); influentarea statusului nutritional, mai ales la copii si populatie saraca; cresterea incidentei afectiunilor respiratorii si a celor cardiovasculare, a afectiunilor cutanate si a tulburarilor endocrine; impact asupra sanatatii mintale (acutizarea anumitor afectiuni psihiatrice);
  • Cresterea riscului de aparitie a unor afectiuni cauzate de calitatea apei in timpul inundatiilor (boli diareice, hepatita virala A etc.);
  • Contaminarea mediului cu substante chimice periculoase din locurile de depozitare (in timpul inundatiilor sau a furtunilor).

Recomandari si masuri de adaptare:
  • studii epidemiologice privind influenta efectelor schimbarilor climatice asupra sanatatii; dezvoltarea de metodologii pentru a prognoza probleme majore de sanatate care pot aparea in functie de severitatea efectelor schimbarilor climatice, tinand cont si de circumstantele socioeconomice; dezvoltarea unor metode de monitorizare si de sisteme de detectare timpurie a impactului valurilor de caldura extrema asupra starii de sanatate;
  • colaborarea intre autoritatile competente in vederea promovarii unor programe de interventie operativa in cazul manifestarii unor evenimente meteorologice extreme; in acest sens, ministerul de resort va propune in cadrul programului national de sanatate, subprogramul de sanatate publica, urmatoarele: metodologii nationale de evaluare si monitorizare a efectelor schimbarilor climatice asupra sanatatii populatiei.
  • program de interventie in cazul valurilor de caldura extrema.
  • supravegherea bolilor transmisibile.

Materiale in cadrul campaniei:

pagina web realizata de Promovarea Sanatatii Timis
Sursa informatiilor:http://www.meteoromania.ro/anm/images/clima/SSCGhidASC.pdf